- Numele de familie al lui Leonardo este necunoscut: „da Vinci” înseamnă „din Vinci” și face referire la orașul natal al lui Leonardo, situat în provincia Florența.
- Artistul putea petrece ani de zile lucrând la un singur proiect. Realizarea picturii murale „Cina cea de Taină” a durat trei ani, însă cel mai mare proiect la care a lucrat artistul a fost o statuie comandată de ducele de Milano. Leonardo trebuia să realizeze o statuie de peste șase metri înălțime, înfățișându-l pe tatăl ducelui pe un cal. Da Vinci a muncit din greu timp de 17 ani la planurile și modelul operei de artă. Dar, în 1499, înainte să finalizeze opera, armata franceză a invadat orașul Milano, iar statuia a fost distrusă în timpul luptelor.
- Sutele de manuscrise care au rămas în urma lui da Vinci dezvăluie un obicei bizar al artistului. Acesta obișnuia să își scrie notițele astfel încât ele să nu poată fi citite decât cu ajutorul unei oglinzi. Nimeni nu știe cu exactitate de ce făcea da Vinci acest lucru. Unii cred că încerca să-i împiedice pe curioși să-i citească lucrările. Alții cred că, fiind stângaci, scrisul invers îl ajuta să evite întinderea cernelii atunci când trecea cu mâneca peste textul proaspăt scris.
- După „Mona Lisa”, „Cina cea de Taină” este cea mai faimoasă operă a lui Leonardo da Vinci. Iar faptul că poate fi încă admirată în biserica Santa Maria delle Grazie, din Milano, este în sine un miracol. Când francezii au invadat orașul Milano, în 1499, regele Ludovic al XII-lea a avut intenția să taie pictura murală din perete și să o ea cu el în Franța. Într-un final, însă, monarhul a renunțat la inițiativă. Apoi, în 1796, soldații francezi au deteriorat pictura, aruncând cu pietre în ea. Câteva secole mai târziu, în 1943, în timpul bombardamentelor Aliaților, îngrijitorii bisericii au ranforsat peretele pe care se afla pictura, sperând să o protejeze. Biserica a fost sever avariată, dar „Cina cea de Taină” a rămas intactă.
- Deși era prolific, Leonardo da Vinci nu se grăbea prea tare să-și finalizeze proiectele personale. Multe dintre operele sale au fost abandonate sau lăsate neterminate. Printre acestea se numără și „Mona Lisa”. După ce da Vinci a murit, în 1519, tabloul (precum și alte lucrări) au rămas la asistentul și prietenul lui, Gian Giacomo Caprotti da Oreno, cunoscut drept Salai. Unii istorici au speculat că partea dreaptă a corpului lui Leonardo da Vinci ar fi paralizat din cauza unei maladii, ceea ce l-ar fi împiedicat să lucreze în ultimii ani de viață.
- Nu doar marile opere ale lui da Vinci au captivat atenția publicului, ci și mâzgăliturile sale. În 1994, unul dintre caietele artistului a fost scos la licitație de casa Christie’s. Intitulat „Codex Leicester”, manuscrisul a fost realizat între 1506 și 1510, la Milano și Florența. Documentul conține însemnări despre diverse subiecte, de la originea fosilelor la motivul pentru care cerul este albastru. O altă notiță succintă prezice invenția submarinului. Cel care a câștigat licitația a fost Bill Gates, care a plătit 30.8 milioane de dolari pentru manuscrisul de 72 de pagini.
- Omul Vitruvian este desenat pe hârtie, cu cerneală, și arată un bărbat în două poziții suprapuse, cu brațele și picioarele depărtate, integrat într-un cerc și un pătrat. Ca și alte desene care îi aparțin lui Leonardo da Vinci, Omul Vitruvian pornește de la ideea potrivit căreia omul reprezintă un microcosmos al Universului. Această operă a lui Leonardo da Vinci este regăsită și sub denumirile de Canoanele Proporțiilor sau Proporțiile Omului. “Oamenii din Antichitate spuneau că omul este o lume în miniatură; şi cu siguranţă acest nume este bine acordat, pentru că la fel cum lumea este compusă din pământ, apă, aer şi foc, trupul uman adună aceste elemente pe pământ.” – scria Leonardo într-o notiţă.
- Cum se întâmplă în cazul majorităţii marilor artişti, nici Leonardo da Vinci nu a avut parte de o apreciere pe măsură în timpul vieţii.La acest lucru a contribuit şi faptul că marele artist nu a depus niciun fel de efort pentru a-i fi publicate operele sau invenţiile. A făcut, de asemenea, mari descoperiri în domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii și hidrodinamicii. Deși nu le-a publicat, aceste descoperiri au fost aplicate ulterior, influențând în mod categoric progresul științific.
- Leonardo da Vinci era fascinat de corpul uman. De asmenea, arta lui se baza mereu pe observaţiile ştiinţifice. În anii 1480, interesul lui Leonardo pentru replicarea cu acurateţe a tendoanelor şi musculaturii corpului l-a făcut să recurgă la ştiinţă. Acesta ar fi disecat multe cadavre, atât de oameni, cât şi de animale. Disecţiile inimii, sistemului vascular şi genital şi a altor organe reprezintă primele ilustraţii din istoria modernă. De asemenea, Omul Vitruvian ar fi rezultatul unor astfel de experimente.
- Încă din timpul vieții Leonardo era atât de renumit, încât regele Franței îl considera un fel de trofeu. Francisc I i-a oferit în anul 1515 titlul de „Prim Pictor, Inginer şi Arhitect al Regelui”. Astfel, Leonardo a părăsit Italia pentru totdeauna. Leonardo a devenit o adevărată comoară neprețuită în viziunea lui Francisc I, declarând că avea să stea pe cheltuiala sa până la sfârșitul vieții. Deși este aproape sigur că regele nu a fost prezent în momentul în care Leonardo a trecut în neființă, legenda spune că acesta s-ar fi stins în brațele acestuia. Jean Auguste Dominique Ingres a pictat chiar un tablou