Cred că orice tânăr la începutul acestui drum, a circa 4 ani are o perspectivă asupra acestei perioade. Este un lucru știut că anii de liceu sunt cei mai frumoși din viață. Timpul în care dezvoltăm relații noi și ne descoperim pe noi înșine.
Aceasta era perspectiva mea asupra acestui subiect la început. Când am intrat în acest liceu m-am simțit împlinită, deoarece aici doream sa intru. Odată cu tranzitia de la generala la liceu, în viața mea s-au produs schimbări, de pildă mutarea sin satul natal la oraș, locuitul doar cu tata, fără mamă și soara mea.
In primul semestru am descoperit cu stupoare că este mult mai dificil de câștigat o notă bună decât ca la vechea școală. Aflasem că pentru acea nota trebuie să muncești și să-ți dai interesul. Pot spune că mi-a fost greu la inceput, mai ales că venisem cu niste informații lipsă, ceea ceia dat puțin de furcă însă m-am adaptat. Visam cu ochii deschiși la viitorul de amerge la facultatea de drept ca mai apoi să mă pot face avocată, aveam aspirați mari dar nu totul ieșea ca in visele mele in primul an de liceu am avut media 9,05. Din punctul părinților mei de vedere era foarte bine in primul an, ceea ce ma motivat mai departe.
Totusi după ce am terminat clasa a 12-a și am luat Bacul, m-am înscris la Facultatea de Asistență socială din Iași. Descoperisem o dragoste enorma pentru a ajuta familiile defavorizate, in cadrul orelor de voluntariat din timpul liceului. Deși perspectiva mea asupra profesiei s-a schimbat de-a lungul timpului am rămas la aceași idee, că anii de liceu sunt cei mai frumoși din viață.