Cel mai frumos lucru pe care l am facut pentru mama mea a fost in perioada 2018-2020, atunci cand fratele meu mai mare a murit. I-am fost alaturi in toata aceasta perioada care a fost grea pentru amandoua, dar mai ales pentru ea, era copilul pe care I l a oferit Dumnezeu imediat dupa un avort spontan de la 19 ani.
Dupa ce fratele meu a murit mama a intrat inhtr o maqre depresie, nu mai lucra, debea mai era in stare sa faca ceva. Eu aveam 12 ani, nu am fost atat de afectata, dar mi am dat seama ca mama are nevoie de mine acum mai mult ca oricand. Am devenit mult mai ascultatoare, am incercat sa nu o negajesc cu chestii banale. Am incurajat o sa ne mutam din mediul in care traiam si sa incepem de la 0, oamenii din satul nostru o cam acuzau pe mama de cele intamplate , ca cica nu a fost atenta, nu a avut suficienta grija etc. Ne-am descurcat doar noi doua pe cont propriu intr-un loc nou, cu oameni noi.
La inceputul anului 2020 tot ce a fost mai greu a trecut , iar mama a fost foarte mandra de mine si ca cel mai frumos cadou pentru ea a fost ca am reusit sa raman pe linia de plutire,ca i am fost alaturi cand s a despartit de tata si am ramas alaturi de ea chiar daca tatal meu putea sa mi ofere mai multe si ca m am vindecat chiar daca nu a reusit sa mi fie alaturi cat am avut nevoie. In vara lui 2020 ne am mutat inapoi din satul nostru, intr-o noua casa. In 2021 mama mi a oferit cel mai frrumos cadou, pe Ricardo, fratele meu mai mic care are acum 3 ani, si seamana leit cu fratele meu care a murit. Acum avem amandoua foarte mare grija de el si suntem cele mai fericite.
Mama mea este cea mai curajuoasa si puternica femeie pe care o stiu.