“Amintiri hazli” de Doboș Vincențiu

Eram în clasa a VII-a în ziua de 8 martie țin minte și acum cât de emoționat
am fost când i-am cerut lui tata bani pentru ai lua un cadou mamei mele. Eram
înăbușit de emoții mai că aproape începeam să plâng când ma întrebat tata
pentru ce sunt banii pentru ca nu vroiam sa afle pentru ca am vrut sa fie un
secret, pentru un oarecare motiv, însă cu puțin efort am reușit sa îi spun, iar când
a aflat era amuzat de motivul pentru care eram atât de emoționat.

 Pe parcursul acelei zile țin minte că mă gandeam doar la ce cadou sa ii fac
mamei nu mă putea decide între o floare sau un martisor însă după multe
dezbateri în fața vitrinei din magazin am reușit sa aleg floare care am crezut eu
ca este mai frumoasă, a fost una artificială deoarece m-am gandit ca cu cat
durează mai mult cu atât mai bine. Când am ajuns acasă și după ce i-am oferit
floarea mamei mele am comparat cadoul făcut de mine cu cadourile cumparate
de frații mei și am constatat ca e o remiza nici unul dintre cadourile făcute de
frații mei nu era nici mai bun nici mai rău, toate erau frumoase în felul lor.

Pe langa acest eveniment ade a rămas în amintirea mea pentru
un oarecare motiv, sunt momente în care mă decid sa gatesc
anumite deserturi sau gustari pentru a o surprinde pe mama mea
din când în când cu câte un lucru fie cat de mic.